Făină, apă caldă, drojdie, sare. Asta e tot. 4 ingrediente, dintre care unul curge oricum la robinet și-l plătesc lunar. ASTA E PÂINEA.
Și cu toate astea, de ani și ani de zile sunt dus de nas de companiile care se dau specializate în pâine, să le dau bani. PE BUNE?! Să dau continuu, de 3 sau 4 ori pe săptămână câte 3 sau 5 lei cuiva specializat în pâine?
Adică nu sunt eu în stare să îmi fac singur pâinea? Și să economisesc … – stai să calculez – 600 și ceva de lei pe an?!
Ia uite câtă informație despre cum să fac pâine mi-e accesibilă. Sunt oameni care scriu pe internet și sunt indexați de Google, deci sunt și ei specializați în pâine, nu?… Și doar pentru că abia azi mi-a venit ideea asta eu nu am beneficiat de atâta ajutor disponibil GRATUIT?! 😞
Nu mai zic de varianta în care vreau să fac bread, nu doar pâine.
Ei, cum e asta? Până termin eu de scris articolul se mai adună ceva bloggeri pe internet și cred că o să am acces la aproape 1 miliard de rezultate, nu?… În engleză. Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi să caut în franceză, că ăștia sunt cei mai mari consumatori de pâine… 🥖
1 miliard, ce v-am zis?! Ok, nu știu dacă am scris corect, dar sigur găsesc pe net undeva și cum se scrie în franceză.
Acum hai să vedem și cifrele, ca să nu ziceți că visez aiurea la o lume în care zicem STOP outsourcingului și facem mai des in house lucrurile simple și la îndemână: pâinea, vinul, posterele și broșurile, detergentul de vase, schimbul de ulei la mașină, textele de spoturi radio, operațiile de apendicită, numele și logourile brandurilor, pizza și încărcarea mașinilor electrice.
Făina este pe la 3 lei kilogramul. Cam cât o pâine… Vedeți cum suntem păcăliți? 😤 Apa e gratis, că oricum o plătesc lunar. Un plic de drojdie = 1 leu. Sarea cred că o pun tot la gratis, că o am deja în casă.
Deci, cu banii pe care acum îi dau pe o pâine pot cumpăra 1 kg de făină și 1 plic de drojdie. Rețeta o găsesc pe internet și, hop!, am făcut prima mea pâine.
Ok, nu chiar „hop!”, dar de găsit timp, sigur găsesc. E o perioadă mai aglomerată la birou, dar după ce trece îmi iau o zi de concediu. Aveți încredere în mine că pot învăța să fac pâine sau chiar bread într-o zi? Și eu! 🤓
Oooops… Scuze. Am uitat de cuptor. Da, la pâine îți trebuie și cuptor… Aha. Cât poate fi un cuptor?
Heeeei, ia te uită! Deci nu trebuie să cumpăr cuptor, pot să construiesc eu unul?… Adică TREBUIE să construiesc eu unul, pentru că dacă am încetat cu outsourcingul pâinii, e aiurea să cumpăr un cuptor făcut de unii care (se laudă ei…) asta fac, nu?
Îmi fac un cuptor ca lumea, pe lemne. Și economisesc și banii pe curentul electric, că lemne cred că găsesc în IOR, e plin parcul de copaci, îi văd mereu când alerg.
Da, asta e soluția: îmi fac singur cuptorul pe lemne cu care voi face singur pâinea pe care până acum plăteam din neștiință sute și sute de lei pe an! 💡🥇🏆
Vă las acum, trebuie să mă întorc la briefuri, dar după ce termin cu prezentările care urmează sigur îmi iau concediu și m-apuc de construit cuptorul. Între timp trebuie să văd și cum fac să mă mut de la bloc, că din ce văd pe net pare că nu e chiar ok să ai un cuptor de pâine la etajul 7. 🚒
Știți pe cineva care are de vânzare un teren?…
(Exclus agenți imobiliari, vă rog: o să-mi fac in-house și intermedierea tranzacției. De cărămidă nu am griji, sigur o să-mi rămână de la cuptor.)
(Articol publicat inițial pe profilul meu de LinkedIn)